Orasul Drobeta Turnu Severin,
resedinta judetului Mehedinti, este situat in partea cea mai
vestica a Olteniei, in sud-vestul tarii, pe una dintre
terasele de pe malul stang al Dunarii, nu departe de iesirea
acesteia din marele defileu Cazane - Portile de Fier. Are
centrul plasat pe coordonatele 22°33' longitudine estica si
44°38' latitudine nordica, in depresiunea subcarpatica a
Topolnitei, pe drumul european 70, la 353 km de Bucuresti,
210 km de Timisoara si 113 km de Craiova. La confluenţa
Cernei cu Dunărea a existat o insulă numită Ada-Kaleh care a
fost înghiţită de apele Dunării la construirea
hidrocentralei Porţilor de Fier.
Relief
Zona
in care se gaseste Drobeta Turnu Severin se infatiseaza sub
forna unui amfiteatru dispus in trepte ce coboara dinspre
NNV spre SSE, de la munti la campie. Treapta montană,
situată în partea de vest şi nord-vest ajudeţului,
flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării. Este
reprezentată de Munţii Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m,
altitudinea maximă a judeţului, se remarcă printr-o mulţime
de forme carstice) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale
complet împădurite. Coborând spre Dunăre, judeţul se întinde
pe Podişul Mehedinţi şi Getic, iar in sud-est pe Câmpia
Olteniei şi Lunca Dunării. Astfel diferenţa de nivel este de
1400 m.
Planul orasului este un dreptunghi cu latura mare de la est
spre vest, dispus pe un platou usor inclinat, de la nord
spre sud. In punctul cel mai inalt din oras, altitudinea
este 104 m, iar punctul cel mai de jos se afla situat langa
gara, unde altitudinea este de 48,75m fata de nivelul marii.
Acest platou usor inclinat spre Dunare a permis atat
scurgerea rapida a apei de ploaie si realizarea unei bune
canalizari, cat si o sistematizare ordonata si estetica a
orasului, cu strazi largi si drepte ce se intersecteaza in
unghi de 90°.
Severinul este inconjurat de o centura de dealuri, dintre
care se remarca Dealul Balota, spre est, inalt de 368 m.
Geologie
In zona au o larga
extindere depozitele sedimentare de varsta mezozoica, multe
dintre ele fiind formate din roci calcaroase ce dau un
peisaj carstic deosebit.
Subsolul Severinului contine granit, gresie, piatra de var
si serpentina. La intrarea in schela Cladovei exista izvoare
de ape minerale sulfuroase.
Climat
Drobeta Turnu Severin are
o clima temperat - continentala, in care se simt influente
submediteraneene.
Iarna, in special, au loc invazii de mase de aer umede si
calde de origine mediteraneana si oceanica, ceea ce face ca
acest anotimp al anului sa fie mai bland.
Verile sunt in general calduroase, uneori cu temperaturi de
peste 35°C, ca urmare a invaziei aerului fierbinte tropical.
Temperatura medie anuala a aerului: 11,5°C.
Media anuala a precipitatiilor: cca 600 mm.
Viteza medie a vantului:6 m/s.
Asezarea si clima au facut ca apele Dunarii sa se
linisteasca, permitand vaselor sa poata ierna, ceea ce va
determina aparitia portului si a orasului modern.
Reteaua hidrografica
Principala
artera hidrografica este Dunarea care curge prin sud
colectând numeroşi afluenţi: Cerna, Topolniţa etc.
Extremitatea estică a judeţului este drenată de Motru,
afluent al Jiului. Localitatea este marginita de raurile
Topolnita la est si Bahna mai la vest, tot aici varsandu-se
in Dunare paraurile Vodita si Jidostita.Numeroasele izvoare
de la poalele terasei pe care este situat orasul au fost
amenajate intr-o frumoasa salba de fantani, ce dau o nota
specifica orasului.
Lacuri
Cel mai important lac este cel de la Porţile de Fier 1 (construit
între anii 1964-1972 împreunâ cu ex-lugoslavia) în zona
localităţii Gura Vâii (40 ha), format în spatele unui baraj
de beton având o înâlţime maximă de 60 m; se extinde şi în
judeţul Caraş-Severin.
Lacul de acumulare Porţile de Fier II, în arealul comunei
Gogoşu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia.
Lacurile din Lunca Dunârii: Lacul Vadului, Gârla Mare;
Lacul carstic Zâtan - în apropierea localitâţii Baia de
Aramă. Defileul Dunării-Clisura Cazanelor - prezintă o
succesiune de lârgiri şi îngustări (clisuri) determinate de
altemanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este
cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o
lungime de 3, 6 km, se desfâşoară Cazanele Mici (150-350m
lăţime), iar amonte, Cazanele Mari (3, 8 km lungime şi
200-350 m lăţime). Calcarele din zona cazanelor Dunârii au
favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi
abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani,
Fluturilor etc.).
In amonte de Portile de Fier I, Dunarea creeaza unul din
cele mai frumoase sectoare ale sale, cel al defileului.
Lacul de acumulare al Hidrocentralei de la Portile de Fier I
a inundat 3262 ha pe malul stang si 6569 ha pe malul drept,
totalizand o suprafata de 32000 ha si un volum de apa de
2550 metri cubi. Coada lacului se intinde pana la 140 km
ajungand in apropierea orasului Belgrad, unde Dunarea
recapata forma sa initiala.
Sol
In Drobeta Turnu Severin
se gasesc soluri brun - roscate podzolite si soluri de
faneata.
Bogatii naturale
In general in zona se
intalnesc subunitatile naturale ale Carpatilor Meridionali,
Piemontului Genetic si Campiei Romane, fiecare dintre ele
continand resurse naturale de importanta economica deosebita.
Cele mai raspandite resurse sunt materialele de constructii
(marna, nisipuri si pietrisuri)
Vegetatia si fauna
Teritoriul
pe care este asezat astazi orasul a fost o campie cu palcuri
de stejari, din care s-a pastrat o suprafata mica, in nord,
de numai 12 hectare, actuala padure Crihala.
Parcul Rozelor din Drobeta Turnu Severin cuprinde sute de
soiuri de arbori si trandafiri, infloriti pe zeci de
hectare.
De asemenea, arbori de origine mediteraneana, precum:
smochinul, migdalul, castanul comestibil, sunt
caracteristici zonei
Orasul se gaseste in zona stejarilor submezofili, termofili
(paduri de cer si gitnita in alternanta cu terenuri
cultivate si pajisti xeromezofile).
Influentele mediteraneene au dus la aclimatizarea
smochinului şi migdalului, dar şi a unor specii de animale
cum ar fi: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasâ de
uscat.
Fauna este specifica zonei de campie, fiind formata in
special din rozatoare (popandaul, harciogul,si iepurele),
pasari (pitpalacul, graurul, ciocarlia, prigoria,
dumbraveanca si fisa de camp) si reptilele (sarpele saritor
si soparla).
Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de
fluturi (fluturele coada randunicii, fluturele ochi de paun
si fluturele amiral), albilita si nalbarul.
Dintre animalele de interes genetic sunt mai bine
reprezentate capriorul, iepurele si potarnichea.
Ihtiofauna este dominata de mreana, cega, clean, stiuca,
ghibort si scobar. O nota aparte face pestele migrator
anghile, element atlantic - mediteraneano - pontic, care
vine pentru maturizare in Dunare, tocmai din Oceanul
Atlantic.
Exista in fauna din zona si unele particularitati deosebite,
precum broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, presura
barboasa, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.
IWA
ARTT
